Descoperire surpriză la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit doi cercetători prin scanarea cu LiDAR?

Un studiu recent publicat arată că doi cercetători au făcut o descoperire neașteptată la Fețele Albe, o importantă așezare dacică din apropiere de Sarmizegetusa Regia.

„Zidurile impresionante din piatră cioplită de la Fețele Albe”, Grădiștea de Munte, județul Hunedoara, au continuat să fascineze oamenii de știință încă din secolul al XIX-lea, care au crezut că aici a existat cândva o fortăreață dacică.

• Controversa din jurul asasinării lui Kennedy. Cine l-a vrut mort şi ce rol are teoria lui…
• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri

Teoria a persistat până la mijlocul secolului XX, iar abia după prima cercetare arheologică, efectuată la sfârșitul anilor 1960, a fost descoperit faptul că situl nu prezenta caracteristicile unei fortărețe, ci mai degrabă ale unei așezări.

Un sit mult mai extins și mai complex decât era crezut inițial

Cei doi autori ai studiului au scris că „natura sitului este încă incertă, din cauza elementelor excepționale care o diferențiază de alte așezări din zonă: ziduri monumentale și o zonă sacră cu temple”.

„Deși considerată a fi un district înstărit de la Sarmizegetusa Regia, relația dintre Feţele Albe și capitala regală, situată în apropiere, încă nu a fost clarificată, în special din pricina faptului că indiciile cronologice publicate până acum plasează începutul sitului înainte de apariția așezării și a zonei sacre a capitalei de pe Dealul Grădiștii, precum și înainte de alte așezări dacice din Munții Șureanu”, au explicat cercetătorii Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu.

Conform studiului, analiza cu LiDAR a arătat că situl este mult mai extins și mai complex decât era considerat inițial, iar orientarea rutelor de comunicare sugerează o legătură slabă între sit și capitala învecinată.

„O zonă sacră similară cu cea a capitalei Sarmizegetusa”

„Observațiile noastre de teren au dezvăluit un număr mai mare de temple decât era precizat în literatură, ce alcătuia o zonă sacră similară cu cea a capitalei Sarmizegetusa. Am identificat, de asemenea, o reprezentare nouă pe un bloc de calcar, care a avut probabil de-a face cu lumea sacră. În această lucrare ne-am propus să reanalizăm informațiile disponibile de la excavările făcute pe un grup de temple și inventarele lor, și să adăugăm date noi, astfel încât să încercăm să clarificăm funcționalitatea sitului de la Fețele Albe și legătura sa cu Sarmizegetusa Regia, capitala Regatului Dacic”, au mai explicat oamenii de știință.

Prima mențiune scrisă a ruinelor de la Fețele Albe aparține lui Paul Török, ajuns aici în vara anului 1803 după ce a fost trimis de către autoritățile habsburgice să investigheze tezaure de monede descoperite de localnici.

Un detaliu remarcabil

Așezarea ar fi fost cucerită de două ori de romani, prima dată în anul 102 e.n., iar apoi reconstruită parțial de daci. A doua cucerire a avut loc în 106 e.n.

Conform cercetătorilor, un detaliu remarcabil este un templu circular din calcar, asemenea celor din zona sacră de la Sarmizegetusa Regia, însă fără ornamente. „Acest tip de element arhitectural nu este găsit în niciun alt sit din Munții Șureanu”, arată studiul.

Studiul realizat de Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu este disponibil în ResearchGate.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce fac unii din plictiseală? Un piteștean și-a scrijelit numele pe zidurile Cetății Sarmizegetusa

Actor celebru din filmul ”Hobbitul”, filmat în timp ce dansa gol puşcă ”Haka” la Sarmizegetusa

Primii fermieri europeni nu erau atât de înalți precum se credea. Care ar fi fost motivul?

„Stăpânul Universului”, misterioasa zeitate din Palmira antică, a fost identificat de cercetători